În urmă cu câteva luni, Jeremiah Heaton se juca împreună cu Emily, iar ea l-a întrebat dacă va deveni vreodată o prințesă adevărată. Jeremiah i-a răspuns afirmativ.
„În acel moment, nu aveam nicio idee despre felul în care voi onora acea promisiune, însă știam că va trebui să găsesc o cale”, a scris Heaton pe pagina lui de Facebook.
Acesta a început să se informeze în legătură cu felul în care ar putea să își atingă scopul, iar cercetările sale l-au condus spre Bir Tawil, o regiune cu o suprafață de 2.000 de kilometri care, din cauza unor dispute, nu este revendicată nici de Egipt, nici de Sudan. Această regiune muntoasă este una dintre ultimele bucăți de pământ de pe Terra care nu au fost încă revendicate.
Jeremiah Heaton a traversat deșertul și a ajuns în luna iunie în acea zonă, unde a înfipt „steagul regatului Heaton” – creat de copiii lui – în pământul arid din Bir Tawil. După ce a ajuns acasă, a cerut tuturor să se adreseze fiicei sale cu apelativul „prințesa Emily”. El și soția lui, Kelly, i-au oferit fiicei lor și o coroană de prințesă.
Shelia Carapico, profesor de științe politice și studii internaționale la Universitatea Richmond, a declarat că atât Egiptul, cât și Sudanul, vor trebui să recunoască legitimitatea revendicării lui Jeremiah Heaton, înainte ca acesta să poată să emită pretenții legale asupra terenului.
Jeremiah Heaton spune că va cere o „recunoaștere formală” din partea acestor țări africane și s-a declarat încrezător în privința posibilității ca revendicarea lui să fie luată în serios.
„Prințesa Emily” a declarat pentru Bristol Herald-Courrier că își face griji pentru copiii din „regatul” ei, întrucât aceștia nu au suficiente alimente.
Tatăl ei spune că intenționează să se folosească de noul lui statut de „suveran” pentru a dezvolta un „pol al agriculturii” în regiune, iar „poporul” lui va avea „obiectivul clar de a-i ajuta pe oamenii din jur”.
Nu se știe deocamdată dacă ceilalți doi copii ai lui Jeremiah Heaton, Caleb și Justin, vor adopta titlul de „prinț”.
Potrivit Atlas Obscura, un tratat din 1899 stipulează că Bir Tawil se află în proprietatea Sudanului, care, în schimb, a acordat Egiptului o altă bucată de pământ, Hala’ib, mult mai mare și mai bogată în resurse.
Un alt tratat, ce datează din 1902, acordă Hala’ib Sudanului și Bir Tawil Egiptului. Întrucât ambele țări doresc teritoriul Hala’ib, fiecare dintre ele recunoaște doar tratatul care îi acordă zona Hala’ib. Până în prezent, niciuna dintre cele două state africane nu dorește să revendice Bir Tawil, întrucât, dacă una dintre ele va face acest lucru, atunci ar recunoaște automat pretențiile celuilalt stat asupra teritoriului Hala’ib.